SERVICII MEDICINA MUNCII

Ce este controlul medical?
O obligaţie?
O necesitate?
O dovadă de maturitate economică?

"Centrul Medical"

vă răspunde: „ toate la un loc”.
• O obligaţie deoarece Legea319/2006 şi H.G.355/2007, prevede obligativitatea angajatorului de a asigura fiecărui angajat controlul medical la angajare şi periodic de medicina muncii.
• O necesitate pentru orice angajator, deoarece prin aceste investigaţii putem afla dacă persoană pe care dorim să o angajăm sau o avem deja angajată, este capabilă din punct de vedere fizic şi psihic să îşi îndeplinească, în condiţii de securitate, atribuţiile funcţionale.
• O dovadă de maturitate economică prin faptul că vom putea pune „omul potrivit la locul potrivit” , maximizând beneficiile obţinute de pe urma fiecărui angajat şi crescând în acest fel randamentul întregii activităţi economice.

”Angajaţi sănătoşi pentru o afacere sănătoasă”

De ce este recomandat să efectuaţi acest control cu ajutorul „Centrului Medical ”?

• Pentru că noi nu negociem calitatea actului medical, iar dacă tot sunteţi obligaţi să daţi un ban, să ştiţi pe ce îl daţi;
• Pentru că noi executăm controlul de medicina muncii, acum, iar plata se face în rate, timp de 12 luni ;
• Pentru că suntem atenţi la toate nevoile tale medicale (angajator sau angajat);
• Pentru că avem personal medical competent, cu experienţă în acest domeniu medical ( medicina muncii);
• Pentru că avem dotarea tehnică (aparatură medicală, proceduri de lucru, spaţiu, etc.) necesară efectuării acestor controale;
• Pentru că noi ne respectăm toţi pacienţii ;
• Pentru că suntem deschişi oricăror propuneri care pot să ne îmbunătăţească activitatea ;
• Angajaţii firmelor aflate în contract cu noi beneficiază de o reducere de 5%pentru toate investigaţiile medicale pe care „ Centrul Medical ” le poate efectua.

Oferta de servicii cuprinde:

1. Consilierea de catre medicul de medicina muncii in vederea determinarii investigatiilor necesare, conform HG nr. 355/11.04.2007 si a Legii 319/2006(Legii Securitatii si Sanatatii in munca) privind: examenul medical la angajarea in munca, examenul medical la adaptare, controlul medical periodic si
examenul medical la reluarea activitatii pe baza riscurilor declarate de angajator.
2. Consilierea de specialitate in domeniul Medicinei Muncii privind evaluarea factorilor de risc (Anexa 3) implicati in imbolnavirile profesionale si stabilirea masurilor prin care acestia pot sa fie diminuati sau eliminati.
3. Participarea la sedintele CSM a unui membru din echipa Centrului Medical .
4. Instruirea grupei desemnate sa acorde primul ajutor in caz de accidente la locul de munca.
5. Consilierea de specialitate in completarea fiselor de risc (Anexa 3) pe baza carora se vor efectua investigatiile si consultatiile medicale de specialitate, functie de tipul si factorii de risc existenti la fiecare loc de munca, conform HG nr. 355/2007 si a Legii Securitatii si Sanatatii in munca(Legii 319/2006).
6.Evidenta concediilor medicale
7. Semnarea si parafarea fiselor de protectia muncii
8. Intocmirea raporturilor medicale de evaluare a locului de munca, privind gravidele (Anexa conform O.U.G.96/2003).
7. Se intocmesc raportarile trimestriale privind starea de sanatate a angajatilor si recomandarile necesare.
9. Desemnarea unei persoane din cadrul serviciului medicina muncii pentru a participa la sedintele C.S.S.M. din cadrul societatii.
10. In cadrul Centrului Medical exista un serviciu de registratura care va tine evidenta dosarelor medicale, a fiselor de aptitudine emise si va monitoriza valabilitatea controalelor efectuate astfel incat sa nu existe angajati care sa depaseasca limita legala a acestor investigatii.
11. Monitorizarea starii de sanatate a angajatului prin:
• Examene medicale la angajare
• Examene medicale periodice
• Examene medicale la adaptare
• Examene medicale la reluarea activitatii
12. Controlul medical: examen clinic general,
Examene de laborator: recoltarile de probe biologice (Ex.: V.D.R.L., Coproparazitologic si coprobacteriologic, H.I.V., glicemie,anticorpi specifici pentru hepatite B si C , ex. urina ,etc.), dar si Examinari paraclinice: Viziotest, Audiograma, P.V.F., E.C.G., Examen psihologic).
Toate acestea se pot realiza la sediul firmei dumneavoastra; daca aveti un spatiu propice in care sa ne putem desfasura activitatea, urmand ca investigatii care nu se pot realiza la sediul firmei dumneavoastra sa fie facute la sediul Centrului Medical .
Modalitatea de desfasurare a examenelor de medicina muncii a Centrul Medical este urmatoarea :
• repartizam un medic de medicina generala cu competenta medicina muncii(Examen clinic )
. un - doi asistenti medicali cu competenta medicina muncii care se va ocupa de intocmirea si completarea dosarului medical si a investigatiilor medicale Examene de laborator: recoltarile de probe biologice (Ex.: V.D.R.L., Coproparazitologic si coprobacteriologic, HIV, , glicemie,anticorpi specifici pentru hepatite B si C , ex. urina ,etc.), dar si Examinari paraclinice( Viziotest, Audiograma, P.V.F., E.C.G., Examen psihologic,etc.)
• Activitatea acestora este supervizata de medicul de medicina muncii care va semna si parafa fisele de aptitudine eliberate fiecarui angajat(Anexa 8).
• Programarile se fac de comun acord, astfel incat sa nu va perturbam programul de lucru.
PRETUL este negociabil in functie de conditiile de lucru, postul pe care este angajat si numarul total de angajati.
GRATUIT : din pachetul ofertei de la punctul 1 la 10 inclusiv
La asa OFERTA nu poti rezista.
In speranta unei viitoare colaborari, va rugam sa ne contactactati pentru a va convinge de calitatea si profesionalismul nostru.

Protectia maternitatii la locurile de munca

OUG 96/2003

privind protectia maternitatii la locurile de munca

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 750 din 27/10/2003

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constitutia Romaniei, Guvernul Romaniei emite urmatoarea ordonanta de urgenta:

Art. 1. - Prezenta ordonanta de urgenta reglementeaza masuri de protectie sociala pentru:
a) salariate gravide si mame, lauze sau care alapteaza, de cetatenie romana ori a unui stat membru al Uniunii Europene si din Spatiul Economic European, care au raporturi de munca sau raporturi de serviciu cu un angajator;
b) cetateni ai altor state si apatrizi, care au, conform legii, domiciliul sau resedinta în Romania, daca fac parte din categoriile de salariate prevazute la lit. a).
Art. 2. - În sensul prevederilor prezentei ordonante de urgenta, termenii si expresiile de mai jos sunt definite dupa cum urmeaza:
a) protectia maternitatii este protectia sanatatii si/sau securitatii salariatelor gravide si/sau mame la locurile lor de munca;
b) locul de munca este zona delimiata în spatiu, în functie de specificul muncii, înzestrata cu mijloacele si cu materialele necesare muncii, în vederea realizarii unei operatii, lucrari sau pentru îndeplinirea unei activitati de catre unul ori mai multi executanti, cu pregatirea si îndemanarea lor, în conditii tehnice, organizatorice si de protectie a muncii corespunzatoare, din care se obtine un venit în baza unui raport de munca ori de serviciu cu un angajator;
c) salariata gravida este femeia care anunta în scris angajatorul asupra starii sale fiziologice de graviditate si anexeaza un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist care sa îi ateste aceasta stare;
d) salariata care a nascut recent este femeia care si-a reluat activitatea dupa efectuarea concediului de lauzie si solicita angajatorului în scris masurile de protectie prevazute de lege, anexand un document medical eliberat de medicul de familie, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data la care a nascut;
e) salariata care alapteaza este femeia care, la reluarea activitatii dupa efectuarea concediului de lauzie, îsi alapteaza copilul si anunta angajatorul în scris cu privire la începutul si sfarsitul prezumat al perioadei de alaptare, anexand documente medicale eliberate de medicul de familie în acest sens;
f) dispensa pentru consultatii prenatale reprezinta un numar de ore libere platite salariatei de catre angajator, pe durata programului normal de lucru, pentru efectuarea consultatiilor si examenelor prenatale pe baza recomandarii medicului de familie sau a medicului specialist;
g) concediul postnatal obligatoriu este concediul de 42 de zile pe care salariata mama are obligatia sa îl efectueze dupa nastere, în cadrul concediului pentru sarcina si lauzie cu durata totala de 126 de zile, de care beneficiaza salariatele în conditiile legii;
h) concediul de risc maternal este concediul de care beneficiaza salariatele prevazute la lit. c)-e) pentru protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului ori a copilului lor.
Art. 3. - (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au obligatia de a se prezenta la medicul de familie pentru eliberarea unui document medical care sa le ateste starea.
(2) În cazul în care salariatele nu îndeplinesc obligatia prevazuta la alin. (1) si nu informeaza în scris angajatorul despre starea lor, acesta este exonerat de obligatiile sale prevazute în prezenta ordonanta de urgenta, cu exceptia celor prevazute la art. 5, 6, 18, 23 si 25.
Art. 4. - Angajatorii au obligatia sa adopte masurile necesare, astfel încat:
a) sa previna expunerea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e) la riscuri ce le pot afecta sanatatea si securitatea;
b) salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) sa nu fie constranse sa efectueze o munca daunatoare sanatatii sau starii lor de graviditate ori copilului nou-nascut, dupa caz.
Art. 5. - (1) Pentru toate activitatile susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere la agenti, procedee si conditii de munca, a caror lista este prevazuta în anexa nr. 1, angajatorul este obligat sa evalueze anual, precum si la orice modificare a conditiilor de munca natura, gradul si durata expunerii salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e), în scopul determinarii oricarui risc pentru securitatea sau sanatatea lor si oricarei repercusiuni asupra sarcinii ori alaptarii.
(2) Evaluarile prevazute la alin. (1) se efectueaza de catre angajator, cu participarea obligatorie a medicului de medicina muncii, iar rezultatele lor se consemneaza în rapoarte scrise.
Art. 6. - (1) Angajatorii sunt obligati ca, în termen de 5 zile lucratoare de la data întocmirii raportului, sa înmaneze o copie a acestuia sindicatului sau reprezentantilor salariatilor.
(2) Angajatorii vor informa în scris salariatele asupra rezultatelor evaluarii privind riscurile la care pot fi supuse la locurile lor de munca, precum si asupra drepturilor care decurg din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 7. - (1) În termen de 10 zile lucratoare de la data la care angajatorul a fost anuntat în scris de catre o salariata ca se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e), acesta are obligatia sa înstiinteze medicul de medicina muncii, precum si inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara activitatea.
(2) De la data primirii înstiintarii medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca vor verifica conditiile de munca ale salariatei la termenele si în conditiile stabilite prin normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta.
Art. 8. - Angajatorul are obligatia sa pastreze confidentialitatea asupra starii de graviditate a salariatei si nu va anunta alti angajati decat cu acordul scris al acesteia si doar în interesul bunei desfasurari a procesului de munca, cand starea de graviditate nu este vizibila.
Art. 9. - În cazul în care o salariata se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c)-e) si desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, în sensul celor prevazute la art. 5 alin. (1), angajatorul este obligat sa îi modifice în mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca ori, daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
Art. 10. - (1) În cazul în care angajatorul, din motive justificate în mod obiectiv, nu poate sa îndeplineasca obligatia prevazuta la art. 9, salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) au dreptul la concediu de risc maternal, dupa cum urmeaza:
a) înainte de data solicitarii concediului de maternitate, stabilit potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, salariatele prevazute la art. 2 lit. c);
b) dupa data revenirii din concediul postnatal obligatoriu, salariatele prevazute la art. 2 lit. d) si e), în cazul în care nu solicita concediul si indemnizatia pentru cresterea si îngrijirea copilului pana la împlinirea varstei de 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, pana la 3 ani.
(2) Concediul de risc maternal se poate acorda, în întregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical în acest sens, dar nu poate fi acordat simultan cu alte concedii prevazute de legislatia privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
(3) Eliberarea certificatului medical se va face în conditiile în care salariata s-a prezentat la consultatiile prenatale si postnatale, conform normelor Ministerului Sanatatii.
Art. 11. - (1) Pe durata concediului de risc maternal salariata are dreptul la indemnizatie de risc maternal, care se suporta din bugetul asigurarilor sociale de stat.
(2) Cuantumul indemnizatiei prevazute la alin. (1) este egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate în cele 10 luni anterioare solicitarii, pe baza carora s-a achitat contributia de asigurari sociale de stat.
(3) Pentru indemnizatia de risc maternal nu se datoreaza contributia de asigurari sociale de stat. Durata concediului de risc maternal reprezinta perioada asimilata stagiului de cotizare.
(4) Calculul si plata indemnizatiei de risc maternal se fac lunar de catre angajator, cel mai tarziu o data cu lichidarea drepturilor salariale pe luna în care se acorda concediul de risc maternal.
Art. 12. - (1) Pentru salariatele care se afla în una dintre situatiile prevazute la art. 2 lit. c) si d) si îsi desfasoara activitatea numai în pozitia ortostatica sau în pozitia asezat, angajatorii au obligatia de a le modifica locul de munca respectiv, astfel încat sa li se asigure, la intervale regulate de timp, pauze si amenajari pentru repaus în pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.
(2) Medicul de medicina muncii stabileste intervalele de timp la care este necesara schimbarea pozitiei de lucru, perioadele de activitate, precum si durata perioadelor pentru repaus în pozitie sezanda sau, respectiv, pentru miscare.
(3) Daca amenajarea conditiilor de munca si/sau a programului de lucru nu este din punct de vedere tehnic si/sau obiectiv posibila sau nu poate fi ceruta din motive bine întemeiate, angajatorul va lua masurile necesare pentru a schimba locul de munca al salariatei respective.
Art. 13. - În baza recomandarii medicului de familie, salariata gravida care nu poate îndeplini durata normala de munca din motive de sanatate, a sa sau a fatului sau, are dreptul la reducerea cu o patrime a duratei normale de munca, cu mentinerea veniturilor salariale, suportate integral din fondul de salarii al angajatorului, potrivit reglementarilor legale privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale.
Art. 14. - Salariatele prevazute la art. 2 lit. c) si e) nu pot fi obligate de catre angajator sa realizeze activitati pentru care evaluarea a evidentiat riscul de expunere la agenti sau conditii de munca prevazute la lit. A si B din anexa nr. 2.
Art. 15. - Angajatorii au obligatia de a acorda salariatelor gravide dispensa pentru consultatii prenatale, în conditiile prevazute la art. 2 lit. f), în cazul în care investigatiile se pot efectua numai în timpul programului de lucru, fara diminuarea drepturilor salariale.
Art. 16. - Pentru protectia sanatatii lor si a copilului lor, dupa nastere, salariatele au obligatia de a efectua minimum 42 de zile de concediu postnatal, în conditiile prevazute la art. 2 lit. g) si în cadrul concediului pentru lauzie stabilit prin Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 17. - (1) Angajatorii sunt obligati sa acorde salariatelor care alapteaza, în cursul programului de lucru, doua pauze pentru alaptare de cate o ora fiecare. În aceste pauze se include si timpul necesar deplasarii dus-întors de la locul în care se gaseste copilul.
(2) La cererea mamei, pauzele pentru alaptare vor fi înlocuite cu reducerea duratei normale a timpului sau de munca cu doua ore zilnic.
(3) Pauzele si reducerea duratei normale a timpului de munca, acordate pentru alaptare, se includ în timpul de munca si nu diminueaza veniturile salariale si sunt suportate integral din fondul de salarii al angajatorului.
(4) În cazul în care angajatorul asigura în cadrul unitatii încaperi speciale pentru alaptat, acestea vor îndeplini conditiile de igiena corespunzatoare normelor sanitare în vigoare.
Art. 18. - Pentru asigurarea securitatii si sanatatii în munca a salariatelor gravide si/sau mame, lauze sau care alapteaza, regulamentele interne ale unitatilor trebuie sa contina masuri privind igiena, protectia sanatatii si securitatea în munca a acestora, în conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si ale celorlalte acte normative în vigoare.
Art. 19. - (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot fi obligate sa desfasoare munca de noapte.
(2) În cazul în care sanatatea salariatelor mentionate la alin. (1) este afectata de munca de noapte, angajatorul este obligat ca, pe baza solicitarii scrise a salariatei, sa o transfere la un loc de munca de zi, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Solicitarea salariatei se însoteste de un document medical care mentioneaza perioada în care sanatatea acesteia este afectata de munca de noapte.
(4) În cazul în care, din motive justificate în mod obiectiv, transferul nu este posibil, salariata va beneficia de concediul si indemnizatia de risc maternal, conform art. 10 si 11.
Art. 20. - (1) Salariatele prevazute la art. 2 lit. c)-e) nu pot desfasura munca în conditii cu caracter insalubru sau penibil.
(2) În cazul în care o salariata care desfasoara în mod curent munca cu caracter insalubru sau penibil se încadreaza în prevederile art. 2 lit. c)-e), angajatorul are obligatia sa o transfere la un alt loc de munca, cu mentinerea salariului de baza brut lunar.
(3) Denumirea si enumerarea muncilor cu caracter insalubru sau penibil la care face referire alin. (1) sunt stabilite în normele de aplicare ale prezentei ordonante de urgenta.
(4) Prevederile art. 19 alin. (3) si (4) se aplica în mod corespunzator.
Art. 21. - (1) Este interzis angajatorului sa dispuna încetarea raporturilor de munca sau de serviciu în cazul:
a) salariatei prevazute la art. 2 lit. c)-e), din motive care au legatura directa cu starea sa;
b) salariatei care se afla în concediul de risc maternal;
c) salariatei care se afla în concediul de maternitate;
d) salariatei care se afla în concediul pentru cresterea copilului în varsta de pana la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în varsta de pana la 3 ani;
e) salariatei care se afla în concediul pentru îngrijirea copilului bolnav în varsta de pana la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap, în varsta de pana la 18 ani.
(2) Interdictia prevazuta la alin. (1) lit. b)-e) se extinde o singura data cu pana la 6 luni, dupa revenirea salariatei în unitate.
(3) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica în cazul concedierilor pe motive economice ce rezulta din desfiintarea postului ocupat de salariata, ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii angajatorului, în conditiile legii.
(4) Prevederile alin. (1) lit. d) si e) si ale alin. (2) si (3) se aplica în mod corespunzator si salariatilor barbati aflati în situatiile respective.
Art. 22. - (1) Salariatele prevazute la art. 21 alin. (1), ale caror raporturi de munca sau raporturi de serviciu au încetat din motive pe care le considera ca fiind legate de starea lor, au dreptul sa conteste decizia angajatorului la instanta judecatoreasca competenta, în termen de 30 de zile de la data comunicarii acesteia, conform legii.
(2) Actiunea în justitie a salariatei prevazute la alin. (1) este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbru judiciar.
Art. 23. - În cazul în care o salariata contesta o decizie a angajatorului, sarcina probei revine acestuia, el fiind obligat sa depuna dovezile în apararea sa pana la prima zi de înfatisare.
Art. 24. - (1) Angajatorul care a încetat raportul de munca sau de serviciu cu o salariata prevazuta la art. 21 are obligatia ca, în termen de 7 zile de la data comunicarii acestei decizii în scris catre salariata, sa transmita o copie a acestui document sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate, precum si inspectoratului teritorial de munca ori, dupa caz, Agentiei Nationale a Functionarilor Publici.
(2) Copia deciziei se însoteste de copiile documentelor justificative pentru masura luata.
Art. 25. - (1) Inspectoratul teritorial de munca pe a carui raza îsi desfasoara activitatea angajatorul sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici, în termen de 7 zile de la data primirii deciziei prevazute la art. 23, are obligatia sa emita aviz consultativ corespunzator situatiei constatate.
(2) Inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, Agentia Nationala a Functionarilor Publici va transmite avizul angajatorului, angajatei, precum si sindicatului sau reprezentantilor salariatilor din unitate.
Art. 26. - (1) Angajatorii au obligatia sa afiseze la loc vizibil, în fiecare dintre unitatile pe care le detin, cate o copie a prezentei ordonante de urgenta, o perioada de 6 luni de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
(2) Reprezentantii sindicali sau reprezentantii alesi ai salariatilor avand atributii privind asigurarea respectarii egalitati de sanse între femei si barbati, desemnati în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de sanse între femei si barbati, au obligatia de a organiza semestrial, în unitatile în care functioneaza, informari privind prevederile prezentei ordonante de urgenta.
Art. 27. - (1) Încalcarea urmatoarelor dispozitii constituie contraventie si se sanctioneaza astfel:
a) încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 4, 5, 6, art. 7 alin. (1), art. 8, art. 12 alin. (1) si (2), art. 17, 18 si art. 26 alin. (1), cu amenda de la 25.000.000 lei la 50.000.000 lei;
b) încalcarea dispozitiilor prevazute la art. 9, 10, 11, art. 12 alin. (3), art. 13, 14, 15, 19, art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2), cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei.
(2) Constatarea contraventiilor si aplicarea amenzilor contraventionale corespunzatoare se fac de catre:
a) inspectorii de munca din cadrul inspectoratelor teritoriale de munca pe a caror raza teritoriala se afla sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului si, respectiv, de catre personalul împuternicit al Agentiei Nationale a Functionarilor Publici, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 6, art. 7 alin. (1), art. 8, 9, art. 12 alin. (3), art. 13, art. 17 alin. (1), art. 18, art. 19 alin. (1) si (4), art. 20 alin. (2) si (4), art. 21 alin. (1) si (2) si art. 26 alin. (1);
b) personalul de control din casele judetene de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 11;
c) personalul împuternicit din cadrul directiilor de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti, conform legislatiei sanitare în vigoare, pentru contraventiile la dispozitiile prevazute la art. 4, 5, 10, art. 12 alin. (1) si (2), art. 14, 15, art. 17 alin. (2) si art. 19 alin. (2).
Art. 28. - Contraventiilor prevazute la art. 27 le sunt aplicabile prevederile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.
Art. 29. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta ordonanta de urgenta.
Art. 30. - Prezenta ordonanta de urgenta intra în vigoare la data depunerii la Parlament si se aplica începand cu data de 1 februarie 2004.
Art. 31. - În termen de 90 de zile de la publicare Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei si Ministerul Sanatatii vor elabora normele de aplicare a prezentei ordonante de urgenta, care se aproba prin hotarare a Guvernului.

PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE

Contrasemneaza:
---------------
Ministrul muncii, solidaritatii sociale si familiei,
Elena Dumitru
Ministrul sanatatii,
Mircea Beuran
Ministrul finantelor publice,
Mihai Nicolae Tanasescu

Bucuresti, 14 octombrie 2003
Nr. 96

ANEXA Nr. 1

LISTA
minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca
susceptibile sa prezinte un risc specific de expunere, la care se face referire în art. 5

A. Agenti
1. Agenti fizici, considerati ca agenti cauzali pentru leziuni ale foetusului si/sau dezlipirea de placenta, în special:
a) socuri, vibratii sau miscari bruste;
b) manipularea manuala de mase grele, implicand riscuri în special la nivelul coloanei vertebrale dorso-lombare;
c) zgomot;
d) radiatii ionizante;
e) radiatii neionizante;
f) ambiante termice extreme, reci sau calde;
g) miscari si pozitii de munca, deplasari (fie în interiorul, fie în exteriorul unitatii), oboseala mentala, fizica, alte eforturi fizice legate de activitatea salariatelor prevazute la art. 2 lit. c)-e).
2. Agenti biologici
Agentii biologici din grupele de risc 2, 3 si 4, definite astfel conform legislatiei în vigoare, în masura în care se cunoaste ca acesti agenti sau masurile terapeutice cerute de existenta lor pun în pericol sanatatea femeii gravide si a copilului ce urmeaza a se naste si în masura în care nu figureaza în anexa nr. 2.

3. Agenti chimici
Urmatorii agenti chimici, în masura în care se stie ca pun în pericol sanatatea femeii gravide si a copilului ce urmeaza a se naste si în masura în care nu figureaza în anexa nr. 2:
a) agentii cancerigeni si/sau mutageni, în masura în care nu sunt mentionati în listele de valori limita de expunere profesionala la agenti chimici si pulberi din normele generale de protectie a muncii si în masura în care nu figureaza în anexa nr. 2;
b) agentii chimici prevazuti în lista de valori limita de expunere profesionala la agenti chimici din normele generale de protectie a muncii;
c) mercurul si derivatii sai;
d) medicamentele antimitotice;
e) monoxidul de carbon;
f) agentii chimici periculosi cu cale de absorbtie cutanata.
B. Procedee
Procedeele industriale ce pot duce la aparitia cancerului, prevazute în normele generale de protectie a muncii.
C. Conditii de munca
Activitati subterane miniere.

ANEXA Nr. 2

LISTA
minimala a agentilor, procedeelor si conditiilor de munca, la care se face referire in art. 14

A. Salariatele gravide prevazute la art. 2 lit. c)
1. Agenti
a) Agenti fizici:
- activitatea în atmosfera hiperbarica, de exemplu în incinte presurizate si la scufundari subacvatice
b) Agenti biologici:
• toxoplasma;
• virusul rubeolei,
exceptand cazurile în care se dovedeste ca salariata gravida este suficient protejata fata de acesti agenti prin imunizare.
c) Agenti chimici:
- plumbul si derivatii acestuia, în masura în care pot fi absorbiti de organismul uman.
2. Conditii de munca
Activitati subterane miniere
B. Salariatele care alapteaza, prevazute la art. 2 lit. e)
1. Agenti
Agenti chimici - plumbul si derivatii sai, în masura în care pot fi absorbiti de organismul uman.
2. Conditii de munca
Activitati subterane miniere.

Alimentatie Sanatoasa

Timpul corect pentru a bea apa va
imbunatati eficacitatea ei pentru corpul uman.

Doua pahare de apa imediat dupa trezire, ajuta la activarea organelor interne.
Un pahar de apa - 30 de minute inainte de o masa. Ajuta digestia.
Un pahar de apa inainte de a face baie. Ajuta la scaderea tensiunii sanguine.
Un pahar de apa inainte de culcare. Ajuta la evitarea unui atac cerebral sau de cord.

Munca la calculator(1)

Principiile ergonomice generale asociate muncii la calculator
Ergonomia muncii la calculator

Folosirea calculatorului, această unealtă formidabilă de lucru apărută recent, este asociată cu o mulţime de probleme de ergonomie - iata cateva exemple :

* pentru unele categorii profesionale, calculatorul a devenit singurul instrument de lucru, ceea ce prin folosință pe durate lungi de timp generează efecte secundare
* are loc schimbarea modului de viaţă: prin folosirea intensivă a calculatorului se estompează limita între viaţa profesională şi viaţa personală, munca putând fiind realizată oriunde şi oricând, ocupând timpul liber personal
* evoluţia neîncetată a aparaturii informatice şi a programelor obligă la o adaptare constantă de 25 de ani
* lizibilitatea pe ecran a documentele scanate este mult mai scăzută decât a documentelor pe suport convenţional de hârtie, ceea conduce la suprasolicitare vizuală; în plus miniaturizarea ecranelor calculatoarelor de buzunar sau portabile face dificilă citirea textelor lungi care se întind pe mai multe pagini;

Ergonomia muncii la calculator ia în considerare o mulțime de factori, care includ amenajarea postului de lucru la calculator, definirea sarcinii și a metodelor de muncă, organizarea spațială încăperii de lucru, ambianța luminoasă, sonoră și termică, factorii psihosociali legați de sarcina de muncă, operator, aparatura tehnică și colectivul de muncă.

Având în vedere importanţa şi particularităţile muncii la calculator, ea face obiectul unui set de norme internaţionale, devenite standarde româneşti sub indicativul SR EN ISO 9241.

Principii ergonomice generale de concepție a sarcinilor de muncă

În activitatea la calculator, suprasolicitarea mentală apare în urma unor deficienţe ergonomice legate de conținutul și organizarea sarcinilor de muncă sau de software-ul sau hardware-ul folosit, precum şi datorită unor factori psihosociali şi individuali.

Următoarele principii privitoare la sarcina de muncă sunt foarte importante în activitatea la calculator, facilitând realizarea muncii și promovând sănătatea mintală și confortul angajaților.

Astfel, în conceperea sarcinii de muncă, conform recomandărilor standardului SR EN 29241-2:1994, angajatorul trebuie să evite :

* suprasolicitarea mentală şi vizuală a angajaților, care conduc la oboseală inutilă sau excesivă, cu scăderea productivității şi favorizarea apariției de erori
* sarcinile repetitive nejustificate, care prin monotonia lor conduc la plictiseală, saturație mentală și insatisfacție
* constrângerile temporale nejustificate
* munca solitară, fără ocazia contactelor sociale

Spre exemplu:

* munca repetitivă, monotonă, fără drept de decizie asupra desfășurării activității, pe durate lungi, este unul din factorii determinanți ai stresului în activitatea de tehnoredactare
* stresul poate surveni prin presiunea temporală sau ierarhică asupra muncii, relațiile tensionate cu colegii sau superiorii ierarhici nu sunt apanajul strict al activității la calculator, dar se întâlnesc adesea în birourile de dimensiuni mici unde, adesea, are loc aceasta

Același standard prezintă caracteristicile unei sarcini de muncă corecte:

* sarcina de muncă este adaptată aptitudinilor și experienței angajaților
* sarcina de muncă este diversă, solicită variate deprinderi și aptitudini, chiar permite dezvoltarea deprinderilor existente și dobândirea de noi abilități și cunoștințe
* sarcinile de realizat sunt ușor identificabile ca unități de sine stătătoare și există un feedback suficient asupra realizării lor, în termeni ușor de înțeles
* în realizarea sarcinilor de muncă, angajații au un grad adecvat de autonomie şi de decizie privind prioritatea, ritmul și metodele de realizare a sarcinilor
* prin realizarea sarcinii de muncă, angajații au satisfacția unei contribuții semnificative la funcționarea sistemului și realizarea obiectivelor de muncă

Informaţii suplimentare sunt disponibile în diferite standarde: cadrul general de evaluare al efortului mental este definit în standardul SR EN ISO 10075-1, recomandările ergonomice privitoare la sarcinile de muncă sunt prezentate în standardul SR EN ISO 10075-2.

De menționat că prezența factorilor de risc psihosociali reprezintă un factor favorizant important pentru apariția de tulburări musculo-schelatale (o formă de somatizare a tensiunilor psihice).

Organizarea temporală a activității


(conform recomandărilor INRS, documentul ND 1944)
* dacă munca la calculator este discontinuă şi alternează cu alte activități, atunci organizarea temporală nu pune probleme, aceste activități având valoare de pauză activă
* în cazul sarcinilor de introducere de date sau texte în calculator se recomandă pauze active de cel puțin 5 minute la fiecare 45-60 minute; dacă această activitate are loc sub constrângere temporală, pauza trebuie să fie de minim 10 minute la fiecare oră.
* în cazul sarcinilor mai complexe, care implică o interacțiune mai intensă cu calculatorul (ferestre de dialog etc.), sunt suficiente pauze de 15 minute la fiecare 2 ore
* în cazul activităților de programare, care comportă o solicitare mentală analitic-creativă importantă, dar şi o mare autonomie, este dificil să fie oferite recomandări generale, fiind valabile celelalte principii ergonomice asociate muncii cu ecran de vizualizare
* în linii mari, este preferabil ca orice muncă la calculator care depăşeşte 4 ore să alterneze cu alte activități
* în cazul femeilor însărcinate, este recomandat să li se amenajeze o pauză de 5 minute la fiecare 45 de minute, iar durata zilnică totală de muncă efectivă la calculator să nu depășească 4 ore

Calculatoarele portabile

În ciuda eforturilor depuse de constructori, calculatoarele portabile se asociază cu o mulţime de probleme ergonomice, care derivă direct sau indirect din caracteristica lor principală: portabilitatea.

* apropierea ecranului de tastatură face ca folosirea laptopului să oblige utilizatorul la o flexie prea mare a capului pe piept, ceea ce conduce la dureri cervicale (recomandarea este folosirea unui suport pentru ecran şi ataşarea unei tastaturi şi a unui mouse extern)
* folosirea mouse-ul portabil de dimensiuni mici şi touch-pad-ului, tastele îngrămădite conduc la un efort de coordonare şi execuţie mai mare, favorizând TMS
* dimensiunile mici ale ecranului implică o problemă de vizibilitate a textului, rezolvată de utilizator prin scăderea distanţei, sub distanţa minimă de 40 cm; rezultatul este forţarea acomodării ochilor şi oboseala lor precoce
* luminozitatea ecranului este în general insuficientă, fiind mult sub performanţele monitoarelor, ceea ce face ca şi contrastul caractere-fond să fie insuficient, iar acuitatea vizuală să scadă, iar oboseala vizuală să se instaleze precoce; în plus aceasta luminozitate este redusă intenţionat de utilizator, pentru economisirea energiei bateriei;

Munca la calculator(2)

Mediul de muncă şi activitatea la videoterminale
Ambianţa luminoasă

Evaluarea ambianței luminoase la un post de muncă informatizat este complexă și ia în considerare o mulțime de factori precum: iluminat suficient cantitativ la nivelul încăperii și al postului de lucru, uniformitatea iluminatului, nivelul prezența de surse luminoase sau reflexii în câmpul vizual care generează fenomenul de orbire, absența de umbre în câmpul vizual, absența pâlpâirilor cauzate de iluminatul artificial, cromatică adecvată a surselor de iluminat și suprafețelor din încăpere, surse de iluminat cu caracteristici adecvate (indicele de redare a culorilor și temperatura de culoare).

Pentru realizarea unui ambient luminos corect, un studiu complet evaluează proporția necesară dintre iluminarea naturală și cea artificială, iluminatul general și cel local, tipul, caracteristicile și localizarea surselor de lumină, orientarea birourilor și a ecranelor de vizualizare, culoarea și coeficientul de reflexie al suprafețelor și pereților, toate în raport cu sarcina de muncă dar și cu particularitățile angajaților, considerând în același timp aspectele estetice și de economie de energie.

Exemplu: - amplasarea biroului cu spatele la fereastra (neprotejată de perdele sau storuri) conduce la reflexii în ecran, amplasarea cu fața duce de asemenea un fenomen de orbire prin luminanța prea mare a cerului în comparație cu ecranul sau masa de lucru – corectă este amplasarea în lateral

Suprasolicitarea vizuală şi astenopia acomodativă

De la început trebuie precizat că problemele legate de ambianța luminoasă şi suprasolicitarea vizuală nu conduc afectări grave ale sănătății, iar „calculatorul nu strică ochii”, după cum greşit se consideră în general de către publicul nespecialist.

În schimb, efortul vizual, mai ales în condiţii de iluminat necorespunzător (calitativ şi cantitativ) pune în evidență precoce tulburările de vedere pre-existente, prin apariția oboselii vizuale.
Aceasta impune folosirea unei corecții vizuale corespunzătoare (ochelari, lentile de contact).
În caz de efort vizual prelungit oboseala vizuală apare şi la persoane cu vedere normală.
Atât iluminatul insuficient cât şi cel excesiv pot conduce la oboseală vizuală, precum şi sursele de lumină strălucitoare sau reflecțiile în câmpul vizual, distanţa prea mică ochi-ecran sau durata prea mare de lucru.

Oboseala vizuală (numită medical astenopie acomodativă) se manifestă prin simptome oculare (mărirea distanţei minime de vedere clară, încețoșarea vederii, vedere dublă, lăcrimare excesivă sau senzaţie de uscăciune oculară), simptome nervoase (dureri de cap, amețeli, oboseală generală, iritabilitate) şi scăderea randamentului în muncă (număr crescut de erori, timp crescut de execuție a sarcinilor). Ea este reversibilă (prin repaus) și poate fi prevenită printr-o organizare ergonomic corectă a postului, sarcinilor și mediului de muncă.
Astenopia acomodativă este enumerată în lista bolilor profesionale care pot fi declarate şi recunoscute în România (HG 1425/2006), ceea ce nu este ştiinţific corect, căci nu este propriu-zis o boală, doar un tip particular de oboseală reversibilă.

După 40-45 de ani începe să se instaleze insidios prezbiopia, reprezentând un proces natural de îmbătrânire a ochilor (acomodarea se face mai greu și ochii obosesc mai repede, cristalinul devine mai opac şi persoana necesită mai multă lumină pentru a vedea clar).

De menţionat că decontarea ochelarilor de vedere, consideraţi strict ca mijloc de corecţie vizuală, nu este o obligaţie angajatorului, întrucât ei nu reprezintă un echipament individual de protecţie, ci rolul lor este să corecteze o deficienţă preexistentă a angajatului.
În schimb, folosirea lor poate fi specificată obligatorie de către medicul de medicina muncii în fişa de aptitudine încheiată cu concluzia „apt condiționat: cu corecție vizuală” atunci când de ei depinde o vedere clară şi

Curățarea periodică a ochelarilor şi a ecranului pentru înlăturarea prafului sau a amprentelor, folosirea unui ecran sau de ochelari cu strat anti-reflecție sunt alte recomandări utile.

Recomandări pentru a evita senzația de uscăciune oculară (conform INRS, fișa TC88)

* marginea superioară a ecranului se află la nivelul ochilor (o poziție mai înaltă face ca privirea să fie orientată în sus, iar pleoapa superioară mai retrasă, descoperind o mai mare suprafață oculară).
* umiditatea ambiantă este între 40 și 60% (se pot folosi umidificatoare ale aerului pentru a ajunge la acest nivel)
* sunt prevăzute pauze sau schimbări periodice ale activității, alternând activitatea la calculator cu munca de birou, evitând perioadele lungi de activitate neîntreruptă la calculator, în persoana clipește rar sau deloc

Ambianța termică

Ambianța termică de la locul de muncă influențează în mod direct confortul și performanța angajaților.

O serie de parametrii sunt relevanți pentru confortul termic: parametri individuali (îmbrăcămintea, intensitatea activității fizice), parametri de ambianță (temperatura aerului, temperatura medie de radiație, umiditatea aerului și viteza curenților de aer), alți parametri (diferența mare de temperatură între picioare și cap, contactul cu suprafețe reci sau calde).

Acești parametri pot fi evaluați global prin calcularea temperaturii operative și a indicilor de confort termic PMV și PPD. Confortul termic este o noțiune subiectivă întrucât există diferențe interindividuale mari în perceperea ambianței termice.

Astfel, pentru activitatea la calculator, se recomandă pentru perioada de iarnă (ceea ce presupune că angajații sunt îmbrăcați mai gros), temperatura operativă optimă este între 20 și 24 de grade, iar pentru perioada de vară (persoane îmbrăcate subțire) între 23 și 26 de grade.

Subiectul este însă vast și nu poate fi tratat mai pe larg aici.

Ambianța sonoră

Zgomotul are un efect perturbator asupra sarcinilor cu suprasolicitare mentală. Chiar și o conversație în imediata vecinătate, care nu are însă nici o legatură cu sarcina de executat poate reprezenta zgomot.

Norma SR EN ISO 9241-6 prezintă recomandările pentru nivelul de zgomotului de fond în încăperile de lucru (fără activități și echipament în funcțiune) care nu trebuie depășit. Spre exemplu, pentru activitățile cu constrângere temporală și ocazional sarcini repetitive, zgomotul de fond nu trebuie să depășească 35-40 dB(A).

În general, pentru a evita perturbarea activității în cazul sarcinilor cu suprasolicitare mentală, recomandarea este ca zgomotul să nu depășească 55 dB(A), considerând toate sursele de zgomot, cu cât activitatea este mai complexă și solicitantă, nivelul recomandat fiind mai scăzut.

Dacă sarcinile de muncă includ comunicarea verbală, nivelul de zgomot ambiant nu trebuie să depășească anumite limite pentru ca această comunicare să se desfășoare optim, limite calculate în funcție de distanța care separă cele 2 persoane și de efortul vocal, și prezentate în aceeași normă SR EN ISO 9241-6. Spre exemplu, la o distanță de 2 metri și pentru un efort vocal normal (voce normală), nivelul maxim de zgomot ambiental recomandat pentru o comunicare satisfăcătoare este de 52 dB, dar pentru o comunicare excelentă se recomandă numai 36 dB.

Pentru comunicarea telefonică, există de asemenea recomandări, spre exemplu se consideră ca aceasta este ușor afectată peste un nivel de zgomot de 55 dB și dificilă peste 65 dB.

Radiațiile electromagnetice

Sursele de radiaţii electromagnetice într-un birou sunt multiple: sursele de alimentare a aparaturii electronice, transformatoarele şi bobinele, circuitele electronice (în special oscilatorii).
Cu toate acestea, ele nu pun probleme de sănătate în muncă, întrucât valorile măsurate ale intensităţii câmpurilor electrice şi magnetice sunt de ordinul a câteva sute de ori mai mici decât valorile prag dincolo de care există un risc apreciabil.
Posibilităţi de ameliorare în continuare:

* înlocuirea monitoarelor cu tub catodic cu monitoarele cu ecran plat tip LCD (cristale lichide), care emit mai puţine radiații electromagnetice
* creşterea distanţei faţă de ecran: intensitatea câmpurilor electromagnetice scade cu pătratul distanţei (dublând distanţa, intensitatea scade de patru ori)