Munca la calculator(1)

Principiile ergonomice generale asociate muncii la calculator
Ergonomia muncii la calculator

Folosirea calculatorului, această unealtă formidabilă de lucru apărută recent, este asociată cu o mulţime de probleme de ergonomie - iata cateva exemple :

* pentru unele categorii profesionale, calculatorul a devenit singurul instrument de lucru, ceea ce prin folosință pe durate lungi de timp generează efecte secundare
* are loc schimbarea modului de viaţă: prin folosirea intensivă a calculatorului se estompează limita între viaţa profesională şi viaţa personală, munca putând fiind realizată oriunde şi oricând, ocupând timpul liber personal
* evoluţia neîncetată a aparaturii informatice şi a programelor obligă la o adaptare constantă de 25 de ani
* lizibilitatea pe ecran a documentele scanate este mult mai scăzută decât a documentelor pe suport convenţional de hârtie, ceea conduce la suprasolicitare vizuală; în plus miniaturizarea ecranelor calculatoarelor de buzunar sau portabile face dificilă citirea textelor lungi care se întind pe mai multe pagini;

Ergonomia muncii la calculator ia în considerare o mulțime de factori, care includ amenajarea postului de lucru la calculator, definirea sarcinii și a metodelor de muncă, organizarea spațială încăperii de lucru, ambianța luminoasă, sonoră și termică, factorii psihosociali legați de sarcina de muncă, operator, aparatura tehnică și colectivul de muncă.

Având în vedere importanţa şi particularităţile muncii la calculator, ea face obiectul unui set de norme internaţionale, devenite standarde româneşti sub indicativul SR EN ISO 9241.

Principii ergonomice generale de concepție a sarcinilor de muncă

În activitatea la calculator, suprasolicitarea mentală apare în urma unor deficienţe ergonomice legate de conținutul și organizarea sarcinilor de muncă sau de software-ul sau hardware-ul folosit, precum şi datorită unor factori psihosociali şi individuali.

Următoarele principii privitoare la sarcina de muncă sunt foarte importante în activitatea la calculator, facilitând realizarea muncii și promovând sănătatea mintală și confortul angajaților.

Astfel, în conceperea sarcinii de muncă, conform recomandărilor standardului SR EN 29241-2:1994, angajatorul trebuie să evite :

* suprasolicitarea mentală şi vizuală a angajaților, care conduc la oboseală inutilă sau excesivă, cu scăderea productivității şi favorizarea apariției de erori
* sarcinile repetitive nejustificate, care prin monotonia lor conduc la plictiseală, saturație mentală și insatisfacție
* constrângerile temporale nejustificate
* munca solitară, fără ocazia contactelor sociale

Spre exemplu:

* munca repetitivă, monotonă, fără drept de decizie asupra desfășurării activității, pe durate lungi, este unul din factorii determinanți ai stresului în activitatea de tehnoredactare
* stresul poate surveni prin presiunea temporală sau ierarhică asupra muncii, relațiile tensionate cu colegii sau superiorii ierarhici nu sunt apanajul strict al activității la calculator, dar se întâlnesc adesea în birourile de dimensiuni mici unde, adesea, are loc aceasta

Același standard prezintă caracteristicile unei sarcini de muncă corecte:

* sarcina de muncă este adaptată aptitudinilor și experienței angajaților
* sarcina de muncă este diversă, solicită variate deprinderi și aptitudini, chiar permite dezvoltarea deprinderilor existente și dobândirea de noi abilități și cunoștințe
* sarcinile de realizat sunt ușor identificabile ca unități de sine stătătoare și există un feedback suficient asupra realizării lor, în termeni ușor de înțeles
* în realizarea sarcinilor de muncă, angajații au un grad adecvat de autonomie şi de decizie privind prioritatea, ritmul și metodele de realizare a sarcinilor
* prin realizarea sarcinii de muncă, angajații au satisfacția unei contribuții semnificative la funcționarea sistemului și realizarea obiectivelor de muncă

Informaţii suplimentare sunt disponibile în diferite standarde: cadrul general de evaluare al efortului mental este definit în standardul SR EN ISO 10075-1, recomandările ergonomice privitoare la sarcinile de muncă sunt prezentate în standardul SR EN ISO 10075-2.

De menționat că prezența factorilor de risc psihosociali reprezintă un factor favorizant important pentru apariția de tulburări musculo-schelatale (o formă de somatizare a tensiunilor psihice).

Organizarea temporală a activității


(conform recomandărilor INRS, documentul ND 1944)
* dacă munca la calculator este discontinuă şi alternează cu alte activități, atunci organizarea temporală nu pune probleme, aceste activități având valoare de pauză activă
* în cazul sarcinilor de introducere de date sau texte în calculator se recomandă pauze active de cel puțin 5 minute la fiecare 45-60 minute; dacă această activitate are loc sub constrângere temporală, pauza trebuie să fie de minim 10 minute la fiecare oră.
* în cazul sarcinilor mai complexe, care implică o interacțiune mai intensă cu calculatorul (ferestre de dialog etc.), sunt suficiente pauze de 15 minute la fiecare 2 ore
* în cazul activităților de programare, care comportă o solicitare mentală analitic-creativă importantă, dar şi o mare autonomie, este dificil să fie oferite recomandări generale, fiind valabile celelalte principii ergonomice asociate muncii cu ecran de vizualizare
* în linii mari, este preferabil ca orice muncă la calculator care depăşeşte 4 ore să alterneze cu alte activități
* în cazul femeilor însărcinate, este recomandat să li se amenajeze o pauză de 5 minute la fiecare 45 de minute, iar durata zilnică totală de muncă efectivă la calculator să nu depășească 4 ore

Calculatoarele portabile

În ciuda eforturilor depuse de constructori, calculatoarele portabile se asociază cu o mulţime de probleme ergonomice, care derivă direct sau indirect din caracteristica lor principală: portabilitatea.

* apropierea ecranului de tastatură face ca folosirea laptopului să oblige utilizatorul la o flexie prea mare a capului pe piept, ceea ce conduce la dureri cervicale (recomandarea este folosirea unui suport pentru ecran şi ataşarea unei tastaturi şi a unui mouse extern)
* folosirea mouse-ul portabil de dimensiuni mici şi touch-pad-ului, tastele îngrămădite conduc la un efort de coordonare şi execuţie mai mare, favorizând TMS
* dimensiunile mici ale ecranului implică o problemă de vizibilitate a textului, rezolvată de utilizator prin scăderea distanţei, sub distanţa minimă de 40 cm; rezultatul este forţarea acomodării ochilor şi oboseala lor precoce
* luminozitatea ecranului este în general insuficientă, fiind mult sub performanţele monitoarelor, ceea ce face ca şi contrastul caractere-fond să fie insuficient, iar acuitatea vizuală să scadă, iar oboseala vizuală să se instaleze precoce; în plus aceasta luminozitate este redusă intenţionat de utilizator, pentru economisirea energiei bateriei;